Timp de zeci de ani, oamenii de știință au crezut că știu ce provoacă inflamația periculoasă dintr-o boală genetică rară. Cercetătorii de la Institutul Garvan de Cercetări Medicale au găsit acum dovezi care pun sub semnul întrebării 30 de ani de concepții consacrate și care ar putea deschide drumul către un tratament nou.

deficit de mevalonat kinază
O imagine microscopică în prim-plan a unei celule imune de tip „natural killer” (NK). Într-un sistem imunitar sănătos, granulele toxice (prezentate aici în culoarea magenta) sunt mobilizate pentru a distruge celulele infectate. La pacienții cu MKD, aceste granule rămân blocate în interiorul celulei

Boala se numește deficit de mevalonat kinază (MKD) și poate provoca episoade inflamatorii severe, care uneori pun viața în pericol. Noul studiu, publicat în revista Immunity, scoate la iveală o problemă subestimată până acum, legată de celulele ucigașe naturale (natural killer sau NK).

În mod normal, aceste celule imune ajută organismul să elimine celulele infectate. Cercetătorii au constatat însă că, la persoanele cu MKD, ele funcționează defectuos și, când apare o infecție, declanșează o reacție inflamatorie excesivă. Descoperirea indică și un posibil tratament: inhibitorii JAK, o clasă de medicamente care există deja, ar putea fi deosebit de utili pentru pacienții care nu răspund la terapiile actuale.

„Studiul a dezvăluit o țintă nouă pentru această afecțiune inflamatorie și pregătește terenul pentru viitoare studii clinice care să exploreze folosirea inhibitorilor JAK sau a altor medicamente pentru a neutraliza interferonul gamma la pacienții cu MKD. Asta ar putea duce la un tratament țintit, care nu a mai fost încercat până acum”, a declarat profesorul Mike Rogers, șeful laboratorului de la Garvan și autorul principal al studiului.

Trei decenii cu ochii pe macrofage

MKD este o boală cronică despre care se știe că afectează sute de copii și adulți din întreaga lume, deși cercetătorii bănuiesc că mulți dintre cei care suferă de ea n-au fost diagnosticați niciodată. Pacienții fac crize repetate de febră mare, erupții pe piele, dureri articulare și inflamație abdominală, iar cele mai grave episoade pot provoca complicații potențial fatale.

De aproximativ trei decenii, cercetările despre această boală s-au concentrat în mare parte pe macrofage, celule imune care ajută organismul să-și coordoneze apărarea inflamatorie. Tratamentele existente sunt gândite să blocheze un semnal inflamator eliberat de aceste celule. Doar că aproximativ jumătate dintre pacienți nu răspund suficient de bine la tratament, iar asta arată cât de mare e nevoia de opțiuni terapeutice mai bune.

Ca să afle ce ar putea lipsi din explicația dominantă, echipa de la Garvan a analizat probe de sânge de la persoane cu MKD și a studiat modele preclinice ale bolii. Experimentele au pus în evidență un defect semnificativ al celulelor ucigașe naturale, care au un rol important în apărarea timpurie a organismului împotriva infecțiilor virale. În MKD, aceste celule nu se maturizează normal și se descurcă greu cu una dintre cele mai importante sarcini ale lor: să distrugă celulele infectate înainte ca infecția să se răspândească.

Problema nu se rezumă la o apărare mai slabă împotriva infecțiilor. Când nu-și pot elimina țintele, celulele NK eliberează cantități mari de molecule de semnalizare inflamatorie, care activează alte componente ale sistemului imunitar și pot declanșa o inflamație generalizată.

„Am descoperit că aceste celule imune, practic, funcționează defectuos. Celulele NK sunt încărcate cu muniție toxică, stocată în granule pe care le eliberează ca să ucidă celulele infectate. În MKD însă, granulele toxice nu pot ieși din celulele NK și rămân blocate înăuntru. Când nu reușește să-și ucidă ținta, celula NK compensează strigând după ajutor: eliberează cantități mari de interferon gamma, un semnal inflamator puternic. Asta activează alte celule imune și provoacă febra periculoasă și inflamația generalizată observate la pacienți”, a explicat profesorul Rogers.

O dogmă pusă sub semnul întrebării

Rezultatele sugerează că disfuncția celulelor NK, mai degrabă decât activitatea macrofagelor în sine, are un rol central în declanșarea MKD. Potrivit dr. Marcia Munoz, șefă de grup în Laboratorul Rogers și principala cercetătoare a studiului, această concluzie marchează o schimbare majoră în felul în care oamenii de știință înțeleg boala.

„Asta răstoarnă cu adevărat o dogmă de 30 de ani despre mecanismul care ar sta la baza bolii. În MKD, problema principală ține de celulele NK, nu de macrofage, cum se credea până acum”, a spus ea.

Pentru a vedea cum contribuie acest defect la apariția bolii, cercetătorii de la Garvan au colaborat cu profesoara Mariapia Degli-Esposti și cu oamenii de știință de la Universitatea Monash. Pe modele preclinice, echipa a stabilit o legătură între funcționarea defectuoasă a celulelor NK și simptomele severe ale MKD. Experimentele au arătat că, atunci când sistemul imunitar nu reușește să elimine o infecție virală, răspunsul inflamator care urmează poate provoca leziuni extinse ale organelor.

Un medicament care există deja, încercat la un sugar

Descoperirea a contribuit deja la conturarea unui tratament experimental pentru un sugar grav afectat de boală. Împreună cu medicii de la Spitalul Regal de Copii din Melbourne, cercetătorii au analizat dacă baricitinibul ar putea reduce semnalele inflamatorii excesive asociate cu MKD.

Baricitinibul face parte din clasa inhibitorilor JAK, medicamente care interferează cu căile de semnalizare folosite de sistemul imunitar, inclusiv cu cele implicate în răspunsul la interferonul gamma. E deja folosit în tratamentul altor afecțiuni legate de sistemul imunitar, printre care artrita reumatoidă și eczema.

Medicii au adăugat baricitinib la tratamentul pe care copilul îl primea deja și au observat apoi o ameliorare a stării lui. Puseele inflamatorii s-au rărit, iar inflamația severă care îi afecta tractul gastrointestinal a început să se vindece.

Pe baza unui singur pacient nu se poate stabili dacă tratamentul va funcționa la scară mai largă. Ameliorarea rămâne totuși o primă dovadă încurajatoare pentru o strategie care țintește o altă parte a procesului inflamator: nu semnalul macrofagelor, blocat de tratamentele actuale, ci răspunsul la interferonul gamma.

Cercetătorii consideră că descoperirile lor oferă o bază pentru viitoare studii clinice cu inhibitori JAK și cu alte medicamente care blochează activitatea interferonului gamma la pacienții cu MKD, mai ales la cei care nu au beneficiat de tratamentele standard.

O explicație nouă pentru MKD și, poate, pentru alte boli genetice

Rezultatele dezleagă, în parte, o aparentă contradicție: o boală în care apărarea imunitară e defectuoasă poate produce și episoade de inflamație extremă. Celulele NK care nu-și pot ucide ținta compensează eliberând cantități mari de interferon gamma, iar acest semnal provoacă febra și inflamația generalizată de care suferă bolnavii. De aceea, ținta pe care o propun cercetătorii pentru un tratament nou este chiar interferonul gamma.

Implicațiile posibile nu se opresc la MKD. Cercetătorii au introdus termenul „prenilopatii” pentru o familie de tulburări genetice care implică aceeași cale metabolică afectată în MKD. Constatările preliminare sugerează că aceste boli înrudite ar putea avea o cauză comună, legată de celule NK care nu funcționează cum trebuie și care produc, în schimb, semnale inflamatorii excesive.

„Confirmarea acestei legături ar putea contribui la încheierea odiseei diagnostice pe care mulți pacienți o îndură ani de zile sau chiar decenii, până să primească un tratament eficient”, a declarat profesorul Rogers.

O asemenea legătură le-ar folosi și cercetătorilor, care ar putea afla ce mecanisme au în comun aceste boli și ar putea găsi metode mai țintite de a le diagnostica și trata. Mai întâi însă, studiile ulterioare trebuie s-o confirme.

Detalii despre studiuNK cell dysfunction and interferon-γ production underlie autoinflammation in mevalonate kinase deficiencyMarcia A. Munoz; Iona S. Schuster; James Cremasco et al.·Immunity, 2026

Merită să știe și alții asta?
Votează dacă ți-a plăcut articolul.
Jocurile DescopeririCuvinte · logică · quizPune-ți curiozitatea la încercare.Vezi jocurile