Pe 19 noiembrie, destinele unor imperii, națiuni și oameni extraordinari s-au schimbat în împrejurări care aveau să lase urme adânci în istorie. În această zi, a fost pusă piatra de temelie a legendei Castelului Bran, Abraham Lincoln a rostit unul dintre cele mai influente discursuri ale tuturor timpurilor, iar Armata Română a intrat într-una dintre cele mai cumplite tragedii militare ale sale, la Cotul Donului. Tot pe 19 noiembrie, alegerile falsificate din 1946 au grăbit instaurarea dictaturii comuniste în România, primii călători au coborât în metroul bucureștean, iar astronauții misiunii Apollo 12 au ajuns pe Lună. Este și ziua în care s-au născut Aurel Vlaicu, George Emil Palade și Monica Lovinescu, trei personalități care au schimbat, fiecare în felul său, lumea aviației, a științei și a libertății de exprimare. De la misterul Omului cu Masca de Fier și capodoperele lui Van Gogh până la golul legendar al lui Pelé și negocierile care au contribuit la sfârșitul Războiului Rece, 19 noiembrie adună povești despre geniu și curaj, ambiție și trădare, triumfuri extraordinare și tragedii ale căror consecințe se resimt și astăzi.
În data de 19 noiembrie 1377, regele Ludovic I de Anjou al Ungariei le-a acordat locuitorilor Brașovului dreptul de a construi o cetate de piatră în trecătoarea Bran, pe cheltuiala proprie. Fortificația avea să devină unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice ale României, celebru în întreaga lume datorită asocierii sale ulterioare cu legenda lui Dracula. În realitate, Vlad Țepeș nu a stăpânit niciodată Castelul Bran și nu există dovezi certe că ar fi locuit acolo, iar Bram Stoker nu a pus niciodată piciorul în Transilvania; actul din 1377 pecetluia, de fapt, o înțelegere pragmatică: sașii brașoveni ridicau cetatea pe cheltuiala lor ca punct vamal și bastion de apărare, primind în schimb confirmarea privilegiilor orașului, dreptul de a folosi pădurile zonei pentru construcție și garanția regală că satele din Țara Bârsei rămân sub autoritatea Brașovului.
Anul 1493
Cristofor Columb ajunge în Puerto Rico
Pe 19 noiembrie 1493, în timpul celei de-a doua expediții peste Atlantic, Cristofor Columb a ajuns pe insula cunoscută astăzi drept Puerto Rico, pe care a numit-o San Juan Bautista. Sosirea europenilor pe insula deja locuită de populațiile indigene a marcat începutul transformării acestei regiuni caraibiene sub dominația colonială spaniolă. Numele de astăzi al insulei provine dintr-o inversare cartografică din secolul al XVI-lea: Columb botezase insula San Juan Bautista, în timp ce golful și portul principal au primit în 1508, de la exploratorul Juan Ponce de León, numele Puerto Rico („Portul Bogat”); cu timpul, navigatorii și autorii de hărți au schimbat cele două denumiri între ele, astfel încât insula a rămas Puerto Rico, iar capitala a devenit San Juan.
Anul 1600
Se naște Charles I al Angliei, regele executat după un război civil
În data de 19 noiembrie 1600, conform calendarului iulian folosit atunci în Scoția, s-a născut viitorul rege Charles I al Angliei. Conflictul său cu Parlamentul avea să contribuie la izbucnirea Războiului Civil Englez, iar în 1649 monarhul a fost judecat și executat, un moment de cotitură în istoria monarhiei britanice. Charles nici nu fusese crescut pentru a domni — al doilea fiu al lui Iacob I, bolnăvicios și bâlbâit în copilărie, a devenit moștenitor abia după moartea subită a fratelui său mai mare, prințul Henry, în 1612. În dimineața geroasă a execuției sale din ianuarie 1649, regele a cerut să poarte două cămăși suprapuse, ca nu cumva mulțimea să confunde tremuratul de frig cu teama în fața morții.
Anul 1703
Moare misteriosul prizonier cunoscut drept „Omul cu Masca de Fier”
Pe 19 noiembrie 1703 a murit în Bastilia din Paris un prizonier a cărui identitate nu a fost stabilită cu certitudine. Cunoscut drept „Omul cu Masca de Fier”, deși documentele epocii menționează o mască din catifea neagră, personajul avea să inspire numeroase teorii istorice, romane și filme. Mitul măștii de fier a fost răspândit abia decenii mai târziu de Voltaire — el însuși încarcerat în Bastilia în 1717 — și amplificat de Alexandre Dumas; în registrele oficiale ale închisorii, deținutul a fost înmormântat a doua zi sub numele „Marchioly”, iar una dintre cele mai solide ipoteze ale istoricilor moderni nu indică un frate geamăn al lui Ludovic al XIV-lea, ci un valet discret, Eustache Dauger, arestat în 1669, al cărui secret exact rămâne dezbătut până astăzi.
Anul 1711
Se naște Mihail Lomonosov, unul dintre fondatorii științei moderne ruse
În data de 19 noiembrie 1711, potrivit calendarului gregorian, s-a născut Mihail Lomonosov, savant cu contribuții în chimie, fizică, astronomie și lingvistică. Considerat unul dintre întemeietorii științei moderne în Rusia, Lomonosov a formulat idei importante despre conservarea materiei și a contribuit la dezvoltarea învățământului superior. Fiu de pescar dintr-un sat izolat de lângă Marea Albă, acesta a plecat la 19 ani pe jos spre Moscova, alăturându-se unui convoi cu pește congelat, și și-a falsificat originea socială declarându-se fiu de nobil ca să fie primit la Academia Slavo-Greco-Latină; mai târziu, în 1761, observând prin telescop tranzitul planetei Venus, a remarcat un inel luminos la marginea discului planetar și a dedus corect că Venus are atmosferă.
Anul 1805
Se naște Ferdinand de Lesseps, omul din spatele Canalului Suez
Pe 19 noiembrie 1805 s-a născut diplomatul și antreprenorul francez Ferdinand de Lesseps, personalitate decisivă în realizarea Canalului Suez. Inaugurat în 1869, canalul a schimbat radical transportul maritim mondial, oferind o legătură directă între Marea Mediterană și Marea Roșie. Deși numele său este sinonim cu una dintre marile izbânzi inginerești ale secolului al XIX-lea, Lesseps nu avea nicio pregătire de inginer; succesul de la Suez l-a convins că poate replica formula unui canal la nivelul mării și în jungla din Panama, dar relieful muntos și bolile tropicale au dus la falimentul companiei, la moartea a peste 20.000 de muncitori și la unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri financiare din istoria Franței.
Anul 1816
Este fondată Universitatea din Varșovia
În data de 19 noiembrie 1816, țarul Alexandru I, care era și rege al Poloniei, a semnat actul de înființare a Universității din Varșovia. Instituția avea să devină unul dintre principalele centre intelectuale ale Europei Centrale și de Est, contribuind la păstrarea culturii poloneze într-o epocă în care Polonia nu exista ca stat independent. Paradoxal, universitatea fondată prin decret imperial rus s-a transformat într-un focar al rezistenței poloneze: autoritățile țariste au închis-o temporar după Revolta din Noiembrie (1830–1831), iar un secol mai târziu, sub ocupația nazistă, profesorii și studenții au continuat cursurile în clandestinitate, în apartamente private, pregătind câteva mii de tineri sub amenințarea pedepsei cu moartea.
Anul 1819
Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid
Pe 19 noiembrie 1819 și-a deschis porțile Muzeul Regal de Pictură din Madrid, cunoscut astăzi drept Muzeul Prado. Instituția a devenit unul dintre cele mai importante muzee de artă din lume, adăpostind capodopere semnate de Velázquez, Goya, El Greco și alți mari pictori europeni. Clădirea neoclasică proiectată de Juan de Villanueva nu a fost gândită inițial pentru pictură, ci ca un Muzeu de Istorie Naturală comandat de regele Carol al III-lea; în timpul războaielor napoleoniene, trupele franceze au folosit-o drept cazarmă de cavalerie și depozit de praf de pușcă, iar transformarea ei în galerie de artă s-a datorat insistențelor reginei Maria Isabel de Braganza, care a murit cu aproape un an înainte de deschidere.
Anul 1828
Moare Franz Schubert, unul dintre marii compozitori ai muzicii clasice
În data de 19 noiembrie 1828, compozitorul austriac Franz Schubert a murit la Viena, la numai 31 de ani. În scurta sa viață a creat o operă muzicală extraordinară, incluzând sute de lieduri, simfonii și lucrări camerale, devenind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai romantismului muzical european. În ciuda celor aproximativ o mie de compoziții lăsate în urmă, Schubert a susținut un singur concert public dedicat exclusiv propriilor lucrări, în martie 1828, cu opt luni înainte de dispariție; multe dintre capodoperele sale — inclusiv celebra Simfonie neterminată, cântată în premieră abia în 1865 — au rămas necunoscute în timpul vieții lui, iar compozitorul a fost îngropat, după propria dorință, lângă idolul său, Ludwig van Beethoven.
Anul 1863
Abraham Lincoln rostește celebrul discurs de la Gettysburg
Pe 19 noiembrie 1863, în timpul Războiului Civil American, președintele Abraham Lincoln a rostit un discurs de aproximativ două minute la inaugurarea unui cimitir militar din Gettysburg. Cuvântarea sa, dedicată libertății, egalității și guvernării democratice, avea să devină unul dintre cele mai importante discursuri politice din istoria Statelor Unite. Lincoln nici măcar nu a fost oratorul principal al ceremoniei: înaintea lui, fostul secretar de stat Edward Everett a vorbit două ore din memorie. Cele 272 de cuvinte ale lui Lincoln s-au încheiat atât de repede încât fotograful oficial nu a reușit să-l surprindă vorbind la tribună, însă a doua zi Everett însuși i-a scris președintelui recunoscând că s-ar fi considerat norocos dacă ar fi atins în două ore esența pe care Lincoln o concentrase în două minute.
Anul 1877
Armata Română începe atacul pentru cucerirea cetății Rahova, în Războiul de Independență
Pe 7/19 noiembrie 1877, trupele române, sprijinite de forțe ruse, au declanșat atacul asupra pozițiilor otomane de la Rahova, în Bulgaria de astăzi. Luptele, desfășurate timp de trei zile, s-au încheiat cu victoria românilor și au contribuit la slăbirea apărării otomane din regiunea Plevnei, iar printre ofițerii români căzuți în luptă s-a numărat maiorul Constantin Ene. Bătălia a tăiat una dintre ultimele rute de aprovizionare ale armatei lui Osman Pașa de la Plevna — care avea să capituleze trei săptămâni mai târziu —, fiind decisă după ce infanteriștii români au trecut râul Ogosta prin apa înghețată de noiembrie, sub foc inamic, odată ce otomanii distruseseră podul.
Anul 1882
Se naște Aurel Vlaicu, pionier al aviației românești
În data de 19 noiembrie 1882 (7 noiembrie pe stil vechi; consemnat frecvent în presa românească și ca 6/19 noiembrie), s-a născut, în satul Binținți din Transilvania, viitorul inginer, inventator și aviator Aurel Vlaicu. În 1910, acesta a realizat primul zbor cu un avion proiectat și construit în România, iar performanțele sale internaționale l-au consacrat printre pionierii aviației mondiale. La concursul internațional de la Aspern, lângă Viena, din iunie 1912 — unde au concurat 40 de aviatori de elită din șapte țări, inclusiv celebrul Roland Garros —, Vlaicu a câștigat cinci premii (un premiu I și patru premii II) cu Vlaicu II, un aparat cu o structură construită în jurul unui tub central din aluminiu, roți independente cu frâne și două elice contrarotative care anulau cuplul motor, soluții tehnice ce au uimit presa vieneză.
Anul 1885
Victoria Bulgariei în Bătălia de la Slivnița schimbă echilibrul politic din Balcani
Pe 19 noiembrie 1885 s-a încheiat Bătălia de la Slivnița, desfășurată între armatele Bulgariei și Serbiei, cu o victorie decisivă a bulgarilor. Rezultatul a consolidat unirea Principatului Bulgariei cu Rumelia Orientală, iar conflictul s-a încheiat ulterior prin Tratatul de pace semnat la București, în martie 1886. Campania a rămas în istoria militară drept „războiul căpitanilor împotriva generalilor”: Rusia își retrăsese brusc ofițerii superiori din armata bulgară în semn de protest față de unire, lăsând comanda trupelor în mâinile unor tineri ofițeri fără grad mai mare de căpitan; în plus, tratatul semnat la București a rămas unul dintre cele mai scurte din diplomația modernă, cuprinzând un singur articol care restabilea pacea între cele două state.
Anul 1888
Se naște José Raúl Capablanca, unul dintre cei mai mari șahiști din istorie
În data de 19 noiembrie 1888 s-a născut la Havana șahistul cubanez José Raúl Capablanca. Campion mondial între 1921 și 1927, acesta a rămas celebru pentru stilul său de joc aparent simplu, dar de o precizie extraordinară, fiind considerat unul dintre cei mai mari jucători ai tuturor timpurilor. Supranumit „mașina de șah”, Capablanca a învățat jocul la doar patru ani urmărindu-și tatăl, iar performanța sa cea mai uluitoare rămâne seria de invincibilitate din competițiile oficiale: timp de opt ani, între 1916 și 1924, nu a pierdut nicio singură partidă de turneu (63 de partide consecutive), câștigând inclusiv meciul pentru titlul mondial din 1921 împotriva lui Emanuel Lasker fără nicio înfrângere.
Anul 1912
Se naște George Emil Palade, savantul român laureat al Premiului Nobel
Pe 19 noiembrie 1912 s-a născut la Iași George Emil Palade, unul dintre fondatorii biologiei celulare moderne. Cercetările sale asupra structurii și funcționării celulelor, inclusiv asupra ribozomilor, i-au adus Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1974, iar în onoarea sa, România marchează la 19 noiembrie Ziua Cercetătorului și Proiectantului. Combinând ingenios centrifugarea fracționată cu microscopia electronică pentru a explora celula fără a-i distruge arhitectura internă, Palade a identificat structurile cunoscute inițial drept „granulele lui Palade” — ribozomii, uzinele de proteine ale tuturor organismelor vii, a căror descifrare stă astăzi la baza funcționării multor antibiotice și a vaccinurilor cu ARN mesager.
Anul 1917
Se naște Indira Gandhi, prima femeie care a condus guvernul Indiei
În data de 19 noiembrie 1917 s-a născut Indira Gandhi, una dintre cele mai influente personalități politice ale Asiei secolului XX. A devenit prim-ministru al Indiei în 1966 și a condus țara în două perioade, până la asasinarea sa în 1984, lăsând în urmă o moștenire politică importantă și controversată. Contrar unei confuzii răspândite la nivel mondial, ea nu avea nicio legătură de rudenie cu Mahatma Gandhi: era fiica primului premier al Indiei independente, Jawaharlal Nehru, iar numele de familie „Gandhi” provenea de la soțul său, jurnalistul și politicianul Feroze Gandhi.
Anul 1919
Senatul american respinge Tratatul de la Versailles
Pe 19 noiembrie 1919, Senatul Statelor Unite a respins ratificarea Tratatului de la Versailles, care stabilise condițiile păcii cu Germania după Primul Război Mondial. Decizia a avut consecințe majore asupra ordinii internaționale interbelice: Statele Unite nu au aderat la Societatea Națiunilor, instituție creată pentru menținerea păcii, din care făcea parte și România. Ironia istorică a acestui vot este dublă: Societatea Națiunilor fusese chiar proiectul președintelui american Woodrow Wilson — distins cu Premiul Nobel pentru Pace pe anul 1919 —, însă senatorii s-au temut că Articolul 10 al pactului ar putea obliga SUA să intre în conflicte străine fără acordul Congresului; din cauza respingerii, America a rămas oficial în stare de război cu Germania până la semnarea unui tratat bilateral separat în 1921.
Anul 1919
Moare Alexandru Vlahuță, autorul cărții „România pitorească”
În data de 19 noiembrie 1919 s-a stins din viață, la București, scriitorul și publicistul Alexandru Vlahuță. Prieten apropiat al lui Nicolae Grigorescu și una dintre personalitățile literaturii române de la începutul secolului XX, Vlahuță rămâne cunoscut mai ales pentru România pitorească, lucrare dedicată frumuseților naturale și culturale ale țării. Dincolo de paginile sale geografice, el a fost unul dintre cei mai loiali sprijinitori ai lui Mihai Eminescu în anii de suferință ai poetului, organizând colecte pentru îngrijirea acestuia, iar casa sa bucureșteană a funcționat ca un veritabil salon literar frecventat de Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea și George Coșbuc.
Anul 1921
Se naște Dinu Pillat, scriitorul condamnat în celebrul proces Noica–Pillat
Pe 19 noiembrie 1921 s-a născut la București Dinu Pillat, prozator și istoric literar, fiul poetului Ion Pillat. În 1959 a fost arestat de regimul comunist și ulterior condamnat la 25 de ani de muncă silnică în procesul politic Noica–Pillat, unul dintre cele mai cunoscute episoade ale represiunii împotriva intelectualității românești. Unul dintre principalele capete de acuzare a fost romanul său Așteptând ceasul de apoi, pe care Securitatea l-a confiscat în manuscris și l-a distrus; considerată pierdută definitiv vreme de jumătate de secol, cartea a supraviețuit într-un mod paradoxal chiar într-o copie dactilografiată păstrată în arhivele Securității (CNSAS), unde a fost descoperită după 1989 de fiica scriitorului, Monica Pillat, și publicată în 2010.
Anul 1922
Se naște Iuri Knorozov, savantul care a contribuit decisiv la descifrarea scrierii mayașe
În data de 19 noiembrie 1922 s-a născut, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, lingvistul Iuri Knorozov. Fără să fi vizitat vreodată siturile mayașe în perioada marilor sale descoperiri, savantul sovietic a reușit să identifice principii fundamentale ale scrierii mayașe, contribuind decisiv la descifrarea unuia dintre cele mai fascinante sisteme de scriere ale lumii antice. Punctul de pornire al cercetării sale a fost aproape cinematografic: două volume rare — o ediție a codicilor mayași și cronica din secolul al XVI-lea a episcopului Diego de Landa — au ajuns în mâinile sale după ce fuseseră aduse din Berlin la Moscova ca trofee de război în 1945. Ani la rând, teoria sa fonetică a fost respinsă în Occident în climatul Războiului Rece de influentul arheolog britanic Eric Thompson, iar Knorozov a văzut pentru prima oară în viață piramidele mayașe abia în 1990.
Anul 1923
Se naște Monica Lovinescu, una dintre cele mai puternice voci ale exilului românesc
Pe 19 noiembrie 1923 s-a născut, la București, Monica Lovinescu, critic literar, jurnalistă și militantă anticomunistă. Stabilită în Franța după 1947, a devenit una dintre vocile emblematice ale postului Radio Europa Liberă, emisiunile sale reprezentând timp de decenii o importantă sursă de informație și libertate intelectuală pentru românii aflați sub dictatură. Ecoul cuvintelor sale deranja atât de profund regimul Ceaușescu încât, chiar în ajunul împlinirii vârstei de 54 de ani — pe 18 noiembrie 1977 —, doi agenți palestinieni recrutați de serviciile de informații ale regimului de la București au atacat-o cu brutalitate în curtea casei sale din Paris, lăsând-o în comă; în ciuda rănilor grave, ea și-a reluat emisiunile la microfon la scurt timp după ieșirea din spital.
Anul 1925
Este realizată una dintre primele emisiuni radio în limba română, cu program de divertisment
În data de 19 noiembrie 1925, la ora 15:00, inginerul Constantin Cottescu a realizat o transmisie radio în limba română, utilizând un emițător de tip Levy, cu o putere de 50 de wați. Momentul a reprezentat una dintre premierele tehnice care au pregătit apariția radiodifuziunii românești organizate, inaugurată oficial la 1 noiembrie 1928. Transmisia a avut loc la numai câteva luni după promulgarea primei legi românești a radiocomunicațiilor (iulie 1925), într-o perioadă în care în București existau doar câteva sute de aparate receptoare artizanale cu galenă și căști, ascultate de o mică comunitate de pasionați care au pus bazele radiofoniei publice din România.
Anul 1933
Se naște Larry King, unul dintre cei mai cunoscuți realizatori de televiziune din lume
Pe 19 noiembrie 1933 s-a născut, în Brooklyn, New York, jurnalistul și moderatorul american Larry King. Celebru pentru emisiunea Larry King Live de la CNN, a intervievat de-a lungul carierei mii de personalități, de la președinți și lideri mondiali până la vedete ale cinematografiei și muzicii, devenind un simbol al jurnalismului de televiziune. Născut Lawrence Harvey Zeiger, el și-a ales numele de scenă cu câteva minute înaintea primei sale emisiuni radio din Miami, în 1957, după ce directorul postului a văzut într-un ziar o reclamă la un depozit de băuturi numit King’s Wholesale Liquor; totodată, spre deosebire de majoritatea colegilor săi, King refuza deliberat să citească în avans cărțile invitaților, tocmai pentru a putea pune întrebările directe ale unui telespectator obișnuit.
Anul 1939
Se naște Emil Constantinescu, viitorul președinte al României
În data de 19 noiembrie 1939 s-a născut, la Tighina, în Basarabia, Emil Constantinescu. Geolog, profesor universitar și rector al Universității din București, acesta avea să devină președintele României între 1996 și 2000, după victoria electorală care a marcat prima alternanță democratică la putere din România postcomunistă. În 1990 era un profesor de mineralogie aproape necunoscut marelui public, propulsat brusc în prim-plan din balconul Universității din București în timpul fenomenului Piața Universității; un deceniu mai târziu, în iulie 2000, a făcut un gest fără precedent în politica românească postdecembristă, alegând să nu mai candideze pentru un al doilea mandat.
Anul 1941
Un crucișător australian și o navă germană se scufundă reciproc într-o confruntare navală neobișnuită
Pe 19 noiembrie 1941, crucișătorul australian HMAS Sydney a întâlnit în Oceanul Indian nava germană Kormoran, camuflată drept vas comercial. În lupta care a urmat, ambele nave au fost pierdute, iar toți cei 645 de membri ai echipajului australian au murit, epava crucișătorului fiind descoperită abia în 2008, după decenii de căutări și controverse. Confruntarea a fost posibilă printr-o stratagemă extremă: Kormoran a arborat pavilion olandez și s-a dat drept cargoul Straat Malakka, atrăgând crucișătorul australian, mult superior ca blindaj și armament, la circa un kilometru distanță înainte de a-și arunca masca și a lovi direct puntea de comandă; 318 dintre cei 399 de oameni aflați la bordul Kormoran au supraviețuit și au furnizat singurele mărturii directe ale luptei.
Anul 1942
Se naște Calvin Klein, unul dintre cei mai influenți creatori de modă americani
În data de 19 noiembrie 1942 s-a născut, în Bronx, New York, Calvin Klein. Fondator al casei de modă care îi poartă numele, acesta avea să revoluționeze industria vestimentară prin designul minimalist, colecțiile de jeans, lenjerie și parfumuri, transformând marca sa într-un simbol internațional al modei contemporane. Ascensiunea sa a fost declanșată în 1968 de o întâmplare de lift: un vicepreședinte al celebrului magazin newyorkez Bonwit Teller a coborât din greșeală la etajul greșit, a văzut paltoanele lui Klein expuse pe un stand și a plasat pe loc o comandă de 50.000 de dolari; mai târziu, în anii 1980, creatorul a schimbat definitiv industria imprimându-și numele pe banda elastică din talia lenjeriei intime, transformând un articol utilitar într-un simbol de statut.
Anul 1942
Începe ofensiva sovietică de la Stalingrad, care provoacă dezastrul Armatei Române la Cotul Donului
Pe 19 noiembrie 1942, Armata Roșie a declanșat Operațiunea „Uranus”, o contraofensivă de proporții care viza încercuirea forțelor germane de la Stalingrad. Atacul a lovit puternic pozițiile Armatei a 3-a Române de la Cotul Donului, insuficient echipată pentru a rezista blindatelor sovietice, iar înfrângerea a produs pierderi uriașe armatei române și a contribuit decisiv la schimbarea cursului războiului pe Frontul de Est. Dezastrul nu a fost o surpriză: generalul Petre Dumitrescu și comandanții români avertizaseră repetat cartierul general german că diviziile lor apărau sectoare mult prea extinse și aveau tunuri antitanc incapabile să străpungă blindajul tancurilor sovietice T-34; în campania de la Stalingrad și Cotul Donului, pierderile totale ale armatei române au depășit 150.000 de militari (morți, răniți și dispăruți).
Anul 1943
Prizonierii din lagărul nazist Janowska declanșează o revoltă disperată
În data de 19 noiembrie 1943, prizonierii lagărului nazist Janowska, situat lângă orașul Liov, în Ucraina de astăzi, au organizat o revoltă și o tentativă de evadare în masă. Majoritatea celor care au încercat să scape au fost capturați și uciși, într-unul dintre episoadele tragice ale Holocaustului din Europa de Est. Răscoala a fost pornită de membrii așa-numitei „brigăzi a morții” (Sonderkommando 1005), prizonieri forțați de SS să dezgroape și să ardă cadavrele pentru a șterge urmele crimelor înainte de apropierea frontului; câteva zeci dintre cei care au reușit totuși să fugă au devenit ulterior martori-cheie ai atrocităților din lagăr, inclusiv ai episoadelor în care o orchestră de deținuți era obligată să cânte „Tangoul Morții” în timpul execuțiilor.
Anul 1946
Au loc alegerile parlamentare falsificate care deschid drumul dictaturii comuniste în România
Pe 19 noiembrie 1946 au fost organizate primele alegeri parlamentare din România după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Scrutinul, desfășurat într-un climat de intimidare și represiune împotriva opoziției, a fost falsificat în favoarea Blocului Partidelor Democrate, dominat de comuniști, marcând una dintre etapele decisive ale distrugerii democrației românești și ale instaurării regimului comunist. Rapoartele interne ale conducerii comuniste și documentele de arhivă scoase la lumină după 1989 arată că rezultatul nu a fost doar ajustat, ci inversat: în timp ce cifrele oficiale au atribuit Blocului Partidelor Democrate aproape 70% din voturi și Partidului Național Țărănesc 12,9%, evaluările confidențiale ale epocii și reconstituirile istoricilor indică o victorie categorică a opoziției țărăniste.
Anul 1951
Se naște Mihai Ghimpu, viitorul președinte interimar al Republicii Moldova
În data de 19 noiembrie 1951 s-a născut, în localitatea Colonița de lângă Chișinău, Mihai Ghimpu. Participant la mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, acesta avea să devină președinte al Parlamentului și să exercite funcția de președinte interimar al Republicii Moldova între 2009 și 2010. În timpul scurtului său mandat de șef al statului, în iunie 2010, el a semnat un decret cu puternic ecou geopolitic prin care ziua de 28 iunie 1940 era declarată „Ziua ocupației sovietice”, decizie care a stârnit proteste oficiale la Moscova și a fost invalidată la scurt timp de Curtea Constituțională de la Chișinău.
Anul 1959
Este publicat decretul comunist care lovește puternic viața monahală din România
Pe 19 noiembrie 1959 a fost publicat în Buletinul Oficial Decretul nr. 410, emis la 28 octombrie, prin care regimul comunist impunea restricții severe asupra vieții monahale. Aplicarea măsurilor a dus la închiderea sau schimbarea destinației multor mănăstiri și la îndepărtarea forțată a mii de călugări și călugărițe, reprezentând una dintre cele mai dure intervenții ale statului comunist împotriva vieții religioase românești. Fără a scoate oficial monahismul în afara legii, textul a fost conceput ca o barieră demografică: stabilea o vârstă minimă de 55 de ani pentru bărbați și 50 de ani pentru femei la intrarea în călugărie (cu puține excepții), determinând în numai câțiva ani scoaterea din mănăstiri a peste 4.000 de viețuitori.
Anul 1969
Misiunea Apollo 12 realizează a doua aselenizare cu echipaj uman
În data de 19 noiembrie 1969, modulul lunar al misiunii americane Apollo 12 a aterizat pe Lună, în regiunea Oceanul Furtunilor. Astronauții Charles „Pete” Conrad și Alan Bean au devenit al treilea și al patrulea om care au pășit pe suprafața lunară, demonstrând că succesul istoric al misiunii Apollo 11 nu fusese un eveniment singular. Misiunea fusese salvată in extremis imediat după lansare, când racheta Saturn V a fost lovită de două ori de fulger în primele 52 de secunde, iar panica a fost depășită datorită unei comenzi tehnice obscure („SCE to Aux”) cunoscute pe de rost de inginerul de zbor John Aaron; modulul a aselenizat apoi cu o precizie remarcabilă, la circa 163 de metri de sonda Surveyor 3 (aflată acolo din 1967), iar Conrad — mult mai scund decât Neil Armstrong — a glumit când a atins solul: „Poate că a fost un pas mic pentru Neil, dar pentru mine e unul lung!”.
Anul 1969
Pelé înscrie celebrul său gol cu numărul 1.000
Pe 19 noiembrie 1969, fotbalistul brazilian Pelé a marcat din penalty în partida dintre Santos și Vasco da Gama, disputată pe stadionul Maracanã din Rio de Janeiro. Reușita a fost celebrată drept golul cu numărul 1.000 al carierei sale, potrivit contabilizării utilizate la vremea respectivă, deși bilanțul exact al golurilor sale, care includea și partide amicale, a rămas ulterior subiectul unor dezbateri statistice. Portarul lui Vasco da Gama, argentinianul Edgardo Andrada, a atins mingea și a lovit pământul de furie, nedorind să rămână în istorie drept portarul care a primit golul 1.000; partida a fost oprită aproape 20 de minute de sute de reporteri și fotografi intrați pe gazon, iar Pelé a profitat de momentul de atenție planetară pentru a dedica golul copiilor săraci ai Braziliei.
Anul 1975
Are loc premiera filmului „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, cu Jack Nicholson
În data de 19 noiembrie 1975 a fost lansat în cinematografe filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci, regizat de Miloš Forman și avându-l în rolul principal pe Jack Nicholson. Pelicula avea să câștige toate cele cinci categorii majore ale premiilor Oscar, devenind una dintre cele mai apreciate producții din istoria cinematografiei. Filmările s-au desfășurat chiar într-un spital de psihiatrie activ — Oregon State Hospital din Salem —, al cărui director, dr. Dean Brooks, a interpretat rolul medicului-șef, dr. Spivey, și a implicat pacienți reali în producție; cu toate acestea, autorul romanului original, Ken Kesey, a detestat eliminarea perspectivei narative a șefului Bromden și a jurat că nu va viziona niciodată filmul.
Anul 1977
Președintele Egiptului, Anwar Sadat, efectuează o vizită istorică în Israel
Pe 19 noiembrie 1977, președintele egiptean Anwar Sadat a sosit în Israel, devenind primul șef de stat arab care a făcut o asemenea vizită oficială. Gestul, considerat de neimaginat cu numai câțiva ani înainte, a deschis calea negocierilor care au dus la acordurile de la Camp David și la tratatul de pace dintre Egipt și Israel. Surpriza a fost atât de mare încât forțele de securitate israeliene au plasat lunetiști pe acoperișurile aeroportului Ben Gurion de teama unei capcane, iar în culise demersul fusese facilitat și de discuțiile discrete purtate anterior de Sadat la București cu Nicolae Ceaușescu; prețul politic a fost însă extrem — Egiptul a fost suspendat din Liga Arabă, iar patru ani mai târziu Sadat a fost asasinat de extremiști din propria armată.
Anul 1979
Primii călători circulă cu metroul din București
În data de 19 noiembrie 1979, primul tren de metrou cu călători a plecat de la stația Semănătoarea, actuala Petrache Poenaru. Primul tronson, dintre Semănătoarea și Timpuri Noi, avea șase stații și aproximativ opt kilometri, iar deși inaugurarea oficială a avut loc abia la 19 decembrie 1979, ziua de 19 noiembrie a marcat începutul transportului public subteran în Capitală. Spre deosebire de alte capitale ale blocului estic care importau trenuri sovietice, România a proiectat și construit ramele de metrou în țară, la uzina de vagoane din Arad (IVA), iar timp de o lună, până la tăierea oficială a panglicii din 19 decembrie, călătoriile au fost gratuite pentru testarea sistemului în trafic real.
Anul 1979
Începe Congresul PCR la care Constantin Pârvulescu îl contestă pe Nicolae Ceaușescu
Pe 19 noiembrie 1979 s-a deschis la București Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român. În timpul lucrărilor — mai precis în ultima zi, pe 23 noiembrie —, Constantin Pârvulescu, unul dintre vechii activiști comuniști, a criticat public cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și s-a opus realegerii acestuia la conducerea partidului, într-o contestare neobișnuită a dictatorului chiar din interiorul conducerii comuniste. Intervenția bătrânului militant de 84 de ani, membru fondator al partidului din 1921, a înghețat sala și a dus la întreruperea transmisiunii directe; îndepărtat din sală și exclus ulterior din partid, Pârvulescu nu a renunțat la opoziție, devenind aproape 10 ani mai târziu, la 93 de ani, unul dintre semnatarii celebrului protest colectiv cunoscut drept „Scrisoarea celor șase” din martie 1989.
Anul 1984
O serie de explozii devastatoare ucide peste 500 de oameni în Mexic
În data de 19 noiembrie 1984, o scurgere masivă de gaze a provocat explozii în lanț la un complex de depozitare a gazului petrolier lichefiat din San Juan Ixhuatepec, în apropiere de Ciudad de México. Catastrofa a ucis peste 500 de persoane, a rănit mii de oameni și rămâne unul dintre cele mai grave accidente industriale din istorie, determinând reevaluarea măsurilor de siguranță pentru instalațiile periculoase. Deflagrațiile au fost atât de puternice încât au fost înregistrate de seismografele din capitala mexicană, iar bucăți uriașe din rezervoarele de oțel au fost aruncate la peste un kilometru distanță; produsă cu doar două săptămâni înaintea tragediei chimice de la Bhopal din India, catastrofa a rămas mai puțin prezentă în memoria internațională, deși a schimbat radical normele privind distanța dintre cartierele rezidențiale și depozitele de combustibil.
Anul 1985
Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov se întâlnesc pentru prima dată
Pe 19 noiembrie 1985 a început, la Geneva, prima întâlnire la nivel înalt dintre președintele american Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Deși reuniunea nu a produs imediat un acord major de dezarmare, ea a marcat începutul unui nou dialog între cele două superputeri, contribuind la reducerea tensiunilor Războiului Rece și la transformările politice care aveau să afecteze inclusiv România. Momentul care a spart gheața s-a petrecut departe de delegații, într-o discuție neprogramată de peste o oră lângă un șemineu, unde Reagan l-a întrebat pe Gorbaciov dacă URSS ar veni în ajutorul Statelor Unite în cazul unei invazii extraterestre — iar liderul sovietic a răspuns fără ezitare: „Fără nicio îndoială”, detensionând brusc atmosfera dintre cele două tabere.
Anul 1987
Doina Cornea și fiul său sunt arestați pentru solidaritatea cu muncitorii revoltați din Brașov
În data de 19 noiembrie 1987, Securitatea i-a arestat pe Doina Cornea și pe fiul său, Leontin Iuhas, după ce aceștia distribuiseră la Cluj manifeste de solidaritate cu muncitorii care protestaseră împotriva regimului Ceaușescu la Brașov, pe 15 noiembrie. Cei doi au fost anchetați timp de aproximativ cinci săptămâni, iar Doina Cornea avea să devină unul dintre simbolurile rezistenței anticomuniste din România. Pentru a evita identificarea prin mașina de scris — ale cărei caractere trebuiau înregistrate obligatoriu la Miliție —, mama și fiul scriseseră de mână, cu litere de tipar, aproximativ 160 de manifeste; eliberarea lor din decembrie 1987 a fost obținută abia sub presiunea internațională declanșată după difuzarea unui interviu clandestin cu Doina Cornea la televiziunea franceză Antenne 2.
Anul 1990
Este semnat la Paris un tratat istoric pentru reducerea armamentului din Europa
Pe 19 noiembrie 1990, statele membre ale NATO și ale Tratatului de la Varșovia au semnat la Paris Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa, destinat reducerii tancurilor, artileriei și altor categorii de armament. România s-a numărat printre statele semnatare, documentul reprezentând unul dintre cele mai importante acorduri de securitate încheiate la sfârșitul Războiului Rece. Implementarea lui a condus la distrugerea fizică, verificată prin inspecții reciproce directe, a peste 50.000 de tancuri, blindate, piese de artilerie și avioane de luptă pe continent; întreaga arhitectură de securitate s-a prăbușit însă simbolic după 33 de ani, odată cu retragerea oficială a Rusiei din tratat în noiembrie 2023 și suspendarea aplicării lui de către aliații NATO.
Anul 1990
Duo-ul Milli Vanilli pierde premiul Grammy după descoperirea unei fraude muzicale
În data de 19 noiembrie 1990, Academia Americană de Muzică a retras premiul Grammy pentru cel mai bun artist debutant acordat duo-ului pop Milli Vanilli. Decizia a venit după dezvăluirea faptului că cei doi artiști nu cântaseră pe înregistrările care le aduseseră succesul mondial, într-unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din industria muzicală. Episodul a rămas până astăzi singurul caz din istoria premiilor Grammy în care un trofeu a fost revocat oficial de Academie; farsa începuse să se fisureze încă din 1989, la un concert filmat de MTV în Connecticut, când banda de playback a sărit și a repetat mecanic același vers, forțându-i pe Fab Morvan și Rob Pilatus să părăsească scena în fugă.
Anul 1991
România intră în mișcarea internațională a Francofoniei
Pe 19 noiembrie 1991 s-a deschis, la Paris, Summitul Francofoniei de la Chaillot, în cadrul căruia România a obținut statutul de observator. Doi ani mai târziu, țara a devenit membru cu drepturi depline al organizației, consolidând legăturile culturale, diplomatice și educaționale cu statele francofone. Acceptarea la Chaillot a reprezentat una dintre primele breșe diplomatice majore ale României postdecembriste către structurile occidentale, într-o perioadă în care imaginea țării era încă afectată de mineriade, și a deschis drumul către Summitul Francofoniei găzduit de București în 2006 — primul organizat vreodată într-o țară din Europa Centrală și de Est.
Anul 1998
Un autoportret al lui Vincent van Gogh este vândut pentru 71,5 milioane de dolari
În data de 19 noiembrie 1998, tabloul Portretul artistului fără barbă (Portrait de l’artiste sans barbe), realizat în 1889 de Vincent van Gogh, a fost vândut la casa de licitații Christie’s din New York pentru 71,5 milioane de dolari. Suma reprezenta la acea vreme al treilea cel mai mare preț plătit vreodată pentru un tablou la licitație, confirmând valoarea extraordinară a operelor pictorului olandez, care în timpul vieții nu se bucurase de un succes comercial comparabil. Pictat la azilul din Saint-Rémy-de-Provence cu mai puțin de un an înainte de moarte, tabloul a fost gândit ca un cadou pentru a 70-a aniversare a mamei sale: Van Gogh și-a ras barba și s-a înfățișat mai senin tocmai pentru a o liniști și a-i ascunde starea psihică gravă prin care trecea.
Anul 1999
Rusia își asumă la Istanbul angajamentul de a-și retrage trupele din Republica Moldova
Pe 19 noiembrie 1999, în cadrul summitului OSCE de la Istanbul, Rusia și-a asumat angajamente privind retragerea forțelor militare și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Angajamentul nu a fost îndeplinit integral, iar documentele summitului rămân repere importante în disputele diplomatice și juridice privind prezența militară rusă în Republica Moldova. Deși declarația de la Istanbul fixa sfârșitul anului 2002 ca termen-limită pentru retragerea completă, evacuarea imensului depozit de muniții de la Cobasna — unul dintre cele mai mari din Europa de Est — s-a oprit brusc în 2004, astfel că acolo se află și astăzi aproximativ 20.000 de tone de muniții vechi, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina.
Anul 1999
China lansează Shenzhou 1, prima sa navă spațială din programul zborurilor cu echipaj uman
În data de 19 noiembrie 1999, la ora 22:30 UTC (20 noiembrie, ora 06:30 în China), de la centrul spațial Jiuquan a fost lansată Shenzhou 1, prima navă experimentală fără echipaj a programului spațial chinezesc Shenzhou. Misiunea, desfășurată cu succes, a deschis drumul către primul zbor orbital al unui astronaut chinez, realizat în 2003 de Yang Liwei. Lansarea a fost ținută în secret absolut până la recuperarea capsulei în Mongolia Interioară, 21 de ore mai târziu, iar misiunea a trecut printr-un moment critic puțin cunoscut: nava a ratat primele comenzi de reintrare în atmosferă, fiind salvată abia în ultima fereastră de comunicații disponibilă de o navă de urmărire din Atlanticul de Sud, care a reușit să transmită comanda de frânare și a deschis drumul Chinei spre statutul de a treia putere capabilă să trimită oameni în spațiu prin forțe proprii.
Anul 2002
Petrolierul „Prestige” se scufundă și provoacă una dintre cele mai grave catastrofe ecologice europene
Pe 19 noiembrie 2002, petrolierul Prestige, care transporta aproximativ 77.000 de tone de păcură, s-a rupt în două și s-a scufundat în largul coastelor Spaniei. Uriașa poluare rezultată a afectat sute de kilometri de litoral și a produs pierderi ecologice și economice majore, devenind un moment de referință în discuțiile europene despre siguranța transportului maritim. Amploarea dezastrului a fost agravată chiar de decizia guvernului spaniol de a refuza vasului avariat accesul într-un port de refugiu, ordonând timp de șase zile remorcarea lui în apele furtunoase ale Atlanticului; scufundarea a determinat Uniunea Europeană să interzică definitiv accesul petrolierelor cu cocă simplă care transportă produse petroliere grele în porturile europene.
Anul 2009
Este desemnat primul președinte permanent al Consiliului European
În data de 19 noiembrie 2009, liderii Uniunii Europene l-au ales pe fostul prim-ministru belgian Herman Van Rompuy drept primul președinte permanent al Consiliului European. Decizia, luată în contextul aplicării Tratatului de la Lisabona, a marcat o etapă importantă în dezvoltarea instituțiilor europene, din care România făcea parte deja de aproape trei ani. Desemnarea acestui politician discret — pasionat de poezie japoneză și autor al unui volum de poeme haiku publicat chiar în timpul mandatului — a reprezentat un compromis calculat al marilor capitale europene, care au respins figuri dominante precum fostul premier britanic Tony Blair, preferând un mediator tăcut care să nu rivalizeze mediatic cu liderii naționali.