Visele nu sunt întâmplătoare. Creierul pare să rescrie realitatea în somn, arată un studiu pe 3.700 de relatări

Unele vise par atât de vii încât seamănă cu realitatea, altele se desfășoară ca fragmente confuze, greu de reținut sau de înțeles. Un nou studiu sugerează că răspunsul ar putea sta într-o combinație de personalitate, calitate a somnului, obiceiuri mentale și evenimente majore petrecute în lumea exterioară.

Cercetarea, condusă de o echipă de la Școala de Studii Avansate IMT din Lucca, Italia, a găsit că visele nu sunt pur și simplu colecții aleatorii de imagini și gânduri. Dimpotrivă, par să fie modelate atât de diferențele individuale, cât și de experiențele comune, între care perturbări sociale majore, precum pandemia de COVID-19.

Visele ar fi, în această lectură, un fel de „remix” nocturn făcut de creier, care îmbină personalitatea, memoria, emoțiile și experiențele din lumea reală. Dincolo de curiozitatea fascinantă, înțelegerea modului în cum funcționează visele este o miză majoră în neuroștiințe, oferind cercetătorilor indicii prețioase despre felul în care creierul uman își procesează emoțiile și se adaptează la stresul sau traumele din starea de veghe.

Mii de relatări despre vise scot la iveală tipare ascunse

Studiul, publicat în jurnalul științific Communications Psychology, a examinat peste 3.700 de descrieri ale viselor și ale experiențelor din starea de veghe, provenite de la 287 de persoane cu vârste între 18 și 70 de ani.

Timp de două săptămâni, participanții și-au consemnat visele și experiențele zilnice. Cercetătorii au adunat totodată informații despre obiceiurile de somn, personalitatea, abilitățile cognitive și caracteristicile psihologice ale fiecărei persoane.

Acest set amplu de date a permis echipei să compare ce au trăit oamenii în stare de veghe cu poveștile, contextele și emoțiile apărute în visele lor.

Cum a ajutat IA la analiza relatărilor

Pentru a prelucra un număr atât de mare de rapoarte scrise, cercetătorii au folosit procesarea limbajului natural (NLP), o formă de inteligență artificială care examinează tiparele, relațiile și semnificația limbajului. Această abordare elimină bias-ul (prejudecata) interpretării subiective, transformând conținutul viselor într-un set de date matematice ce poate fi măsurat riguros de algoritmi.

În loc ca fiecare vis să fie citit și interpretat exclusiv de cercetători, tehnologia a permis echipei să măsoare structura semantică a rapoartelor — adică felul în care ideile, cuvintele și conceptele se leagă între ele într-un text.

Rezultatele au arătat că nici complet aleatoriu, nici haotic prin natura lui, conținutul viselor reflecta un amestec complex de caracteristici personale: tendința de a-și lăsa mintea să rătăcească, interesul pentru vise și calitatea somnului. Și evenimentele din lumea exterioară au influențat conținutul viselor.

De ce visăm lucruri ciudate? Visele nu sunt o simplă redare a zilei

Când cercetătorii au comparat descrierile participanților despre viața din starea de veghe cu relatările lor despre vise, au constatat că creierul nu părea să reproducă experiențele zilnice exact așa cum se petrecuseră.

Detaliile familiare erau, în schimb, transformate. Un loc de muncă, un spital, o sală de clasă sau un alt cadru cotidian putea apărea într-un vis, dar era adesea combinat cu locuri fără legătură, cu schimbări de perspectivă sau cu medii necunoscute. Aspecte diferite ale vieții unei persoane se puteau contopi într-o singură scenă vie.

Aceste rezultate sugerează că visarea nu este un simplu sistem de redare. Mintea adormită pare să reorganizeze fragmente de realitate, combinând amintirile cu imaginația, cu așteptările și cu posibile experiențe viitoare.

Rezultatul poate fi un scenariu complet nou, care pare captivant, intens din punct de vedere emoțional sau suprarealist.

Personalitatea poate influența intensitatea viselor

Felul în care visele erau transformate diferea și el de la o persoană la alta. Cei mai predispuși să-și lase mintea să rătăcească în stare de veghe raportau vise care se schimbau rapid și păreau mai fragmentate. Visele lor treceau adesea repede de la o scenă la alta, de la o idee la alta sau de la o perspectivă la alta.

În schimb, participanții care acordau viselor o importanță mai mare și credeau că visarea are o semnificație personală descriau experiențe mai bogate și mai captivante. Relatările lor conțineau detalii perceptive mai puternice, care făceau scenele să pară mai vii și mai realiste.

Rezultatele nu indică neapărat că credința în vise determină direct vise mai vii. Ele arată însă o legătură puternică între felul în care oamenii percep visele și felul în care le trăiesc sau și le amintesc.

Pandemia și-a lăsat amprenta asupra viselor

Cercetătorii au examinat și relatări despre vise colectate în timpul carantinei impuse de COVID-19 de oameni de știință de la Universitatea Sapienza din Roma. Le-au comparat cu datele strânse în lunile și anii următori de echipa de la IMT School.

În timpul carantinei, visele conțineau emoții mai intense și mai multe referiri la restricții, bariere, izolare și alte limitări — teme care reflectau condițiile trăite de oameni în viața de zi cu zi.

Pe măsură ce lunile au trecut, tiparele au devenit mai puțin pronunțate. Schimbarea treptată sugerează că visele pot evolua odată cu adaptarea psihologică, mai ales pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu evenimente stresante sau perturbatoare.

Cu alte cuvinte, visele pot oferi indicii despre felul în care mintea răspunde la schimbări majore de-a lungul timpului.

„Descoperirile noastre arată că visele nu sunt doar o reflectare a experiențelor trecute, ci un proces dinamic modelat de cine suntem și de ceea ce trăim. Prin combinarea datelor la scară largă cu metode computationale, am reușit să descoperim tipare în conținutul viselor care erau anterior greu de detectat.”, a explicat Valentina Elce, cercetătoare la IMT School și autoare principală a articolului.

Un nou instrument pentru studierea minții în timpul somnului

Studiul arată și cum ar putea inteligența artificială să schimbe cercetarea viselor.

Modelele NLP au identificat semnificația și structura relatărilor de vis cu o precizie apropiată de cea a unor evaluatori umani independenți. Rezultatul sugerează că instrumentele computationale ar putea permite analizarea unor colecții mult mai mari de vise, într-un mod consecvent și repetabil.

De aici s-ar putea deschide noi posibilități pentru studierea conștiinței, a memoriei, a procesării emoționale și a sănătății mentale.

Fiindcă visele sunt extrem de personale și adesea greu de descris, investigarea lor la scară largă a fost dintotdeauna o provocare. Analiza lingvistică bazată pe IA ar putea ajuta cercetătorii să descopere tipare care altfel ar rămâne ascunse. În definitiv, acest nou studiu despre vise ne arată că, oricât de suprarealist ar părea scenariul nocturn, el rămâne o prelungire logică și fascinantă a minții noastre din timpul zilei.